Clubul de Speologie Cristal

4/3107

Probabil cã momentul conceperii l-a reprezentat întâlnirea, în 1980 în Vadul Crisului, dintre Dorel Borodan si Gabor Halasi. Primul era la pescuit iar celãlalt, împreuna cu Gisella Halasi, sotia sa, cãuta ceva pesteri în versanti. Gabor tocmai venise în Oradea dupã 8 ani de speologie în cadrul clubului de speologie "Liliacul" Arad si dupã ce colaborase pentru scurtã vreme cu "Crysis" Oradea. În acea vreme fãcea speologie cu sotia (Gizi) sau cu colaboratori de ocazie. Dorel începuse, în urmã cu ceva vreme, sã se ocupe de productia de echipament montan. Primul subiect comun între cei doi, pe atunci strãini, a fost echipamentul speologic. Dorel s-a arãtat interesat sã încerce sã manufactureze si echipament speologic, respectiv blocatoare, coborâtoare, banane samd. Treaba i-a reusit, astfel cã a devenit în timp furnizor de scule pentru întreaga miscare speologicã din tarã.

Ideea înfintãrii unui club nou de speologie i-a apartinut lui Borodan, care a încercat sã si-l alature si pe Gabi, la început fãrã succes. Totusi, Dorel reuseste sã dea nastere, la 19.11.1981 sectiei de speologie a Asociatiei Sportive Înfrãtirea. Primul presedinte a fost Tomescu Bogdan, inginer la fabrica sub al cãrei patronaj se afla asociatia.

Pe lista cu membri fondatori, în afarã de Dorel, se regãsesc Mircea Borodan, Brînzs Virgil (Gil), Vari Laszlo, Szeplaki Kalman. Primul obiectiv speologic demn de consemnat au fost pesterile Moanei si Lesiana, pe valea Misidului. Jonctiunea acestora a constituit un prim obiectiv al CRISTAL-ului.

În 1982, din interes pecuniar, membri clubului înfiinteazã sectia de speologie a Asociatiei Sportive Vointa, din Oradea. Planurile initiale nu au dat rod si activitatea grupului, sub aceastã titulaturã, a murit din fasã. La Speosporul din acest an, al zecelea, desfãsurat la Costinesti, se anunta oficial existenta Clubului Speologic, sub denumirea Cristal. Clubul primeste Premiul de debut, si nu fãrã motiv. Gabor Halasi a acceptat în acest an sã devinã membru al clubului si a fost ales presedinte. Speolog cu experientã, a imprimat ritmul propriu, destul de sustinut, unui grup de 18-20 de membri activi, iar rezultatele au început sã aparã.
În acest an, membri Cristal au reusit sã faca jonctiunea dintre pesterile Moanei si Lesiana, dupã o lunga decolmatare.
Ajutat de membri clubului, Gabor inventariazã pesterile din sectorul inferior a Videi (peste 30 de pesteri), cartând o parte dintre ele în premierã, iar pe altele recartându-le. Între ele, izbucul Toplitei de Vida, unde împreunã cu Borodan si F.Pantea, Gabor trece la liber primul sifon (6m,-1). Gabor mai încearcã fortarea unor sifoane "la liber" în P. de la Stanul Cerbului (2m,-1), în P. Rosie (5m,-3) si în P. Gãunoasã (3m,-3).    Activitãti s-au mai desfãsurat si în valea Sighistelului. În Coliboaia, Halasi si D. Coloji exploreazã si carteazã cca 400m dincolo de sifon. În Pisolca, Halasi forteazã la liber sifonul 2 dar se întoarce dupã 5m si -2, fãrã a gãsi continuarea.
În Vadul Crisului, alte explorãri subacvatice: în P. cu Apa din defileu, Halasi si Borodan ating 17m, -12 si sunt opriti de niste strâmtori; în P. de la Vad, Halasi si Borodan carteazã sifonul III, explorat de Florin Pãroiu, pe o lungime de 40m si -7.
În P. de la Moara Jurjii sunt depãsite 2 sifoane de membri Cristal, iar în al treilea, L.Czako parcurge 35m si -15.
În august, Clubul Z în colaborare cu clubul maghiar MHSZ Debreceni Konnyubuvar Klub organizeazã la Tãuz o mare tabãrã speologicã, axatã pe scufundãri. Gabor, aflat în bune relatii cu Liviu Vãlenas, a fost invitat si el. Realizãrile au fost importante si Gabor si-a avut rolul lui:

  • în Izbucul Gura Apei, Gabor plonjeazã 30m în sifon, atingând adâncimea de -13
  • în izbucul Tãuz, Czako Laszlo, un scufundãtor maghiar de exceptie, trece primul sifon (47m,-13) si în al doilea înainteazã 105m, -47 (vede pâna la -55) stabilind un record national de scufundare în pesterã. Cszako va realiza topografia sifonului însotit de Liviu Vãlenas si Gabor Halasi.
  • în aceeasi echipa (plus Vlad Gherghiceanu) vor realiza si topografia izbucului Cotetul Dobrestilor, unde Czako coboarã pînã la -45m
    Împreunã cu acelasi club maghiar, Gabor face prima scufundare la P. din Meghiesul Sec, de la Moneasa. Halasi, Czako si Kokai plonjeazã pânã la -10, parcurgând cca 25m pânã într-o salã submersã.

În acest an, datoritã avântului pe care tocmai îl luase scufundarea de pesterã, în cadrul clubului ia nastere Grupul de Scufundãri Subterane "Transilvania", (doar un an dupã înfiintarea GESS Bucuresti) axat pe explorarea sifoanelor.

1983 este anul afilierii la FRTA, de altfel unul cu realizãri deosebite pe plan speologic. Eforturile principale s-au depus în actiuni de explorãri subacvatice. De asemenea, sub coordonarea lui Dorel Borodan, Cristal devenise deja un important producãtor si furnizor de echipament speologic.   Se pot enumera astfel:

  • Clubul Cristal a dezobstructionat, explorat si cartat Ponorul Chicera (la est de P. Sâncuta), care avea o dezvoltare de 500 m. În prezent ponorul este colmatat.
  • G. Halasi si Serban Sîrbu reuseste jonctionarea dintre Izbucul Toplitei de Rosia si P. Ciur Ponor, depãsind 8 sifoane (3 sifoane aval în Ciur, împreunã cu Gh. Ponta si A. Solomon si 5 dinspre izbucul Toplitei). Sistemul ajunge astfel cea mai lungã strãpungere hidrologicã parcursã de speologi în Romania. În unele încercãri a fost însotit si de Viorel Lascu, pe atunci membru CSER Bucuresti.
  • colaborare cu FV la explorarea P. Sura Mare. Dorel Borodan si Adi Solomon sunt primii care ajung la baza Cascadei finale, din care escaladeazã primii 17 m. Gabor exploreazã sifonul I (Sifonul verde) pe 13 m lungime si -4 adâncime si "sifonul suspendat" cu 12, -6
  •  Gabor forteazã în premierã Izbucul Galbenei, negãsind continuarea dupã 35 m (atinge adâncimea de -13m)
  •  în P. din Pârâul Brusturi, Gabor trece sifonul 2 (6m/-1), iar ulterior sondeazã sifonul 3 pânã la 3-4 m adâncime.
  • Halasi, sustinut de Borodan si C. Lascu, trece sifonul 1 (40m / -5m) în Izbucul de la Coliba Ghiobului. (1095m altitudine)
  • Halasi - Borodan carteazã sifonul I din P. de la Vadul Crisului (45m, -9)
  • în Cetãtile Ponorului, Halasi si Borodan trec sifonul I amonte (12m, -6) si se opresc în fata sifonului II
  • Gabor Halasi, împreunã cu S.Sîrbu si Dorel Borodan încep scufundãrile în Izbândis
  • în Sighistel, membri clubului încearcã jonctionarea Avenului Arago (Av din Dealul Secãtura) cu P. Coliboaia. Câte o echipã intrã în fiecare pesterã, dar reusesc doar "împingerea" terminusului în Arago cu încã cca 100m si obtin denivelarea de -230m
  • în P.Pisolca, Halasi si Dan Coloji scufundã 25m si -8, pânã la o strâmtoare.
  • la fel sunt opriti, de o strâmtoare, Halasi si Borodan în Rãsuflatoarea Blidarului , la -10, dupã 20m parcursi.
  • în Moara Jurjii, Borodan face o tentativã de trecere a sifonului 3 si ajunge pe ramura remontantã pânã la -1, fiind oprit de niste septe verticale.
  • în platoul Vascãu, Halasi si Kokes Jancsi gãsesc deschisã Pestera din valea Ponor si coboarã cu echipament improvizat pânã la cota -75m. Nici înainte si nici dupã aceastã explorare nu existã mãrturii cã acest ponor a mai fost vãzut deschis.
  • tot în platou, în Av de la Boiu, Halasi scufundã 11m, -5 si este oprit de un colmataj
  • P. Moara Dracului - Halasi si Borodan trec 2 sifoane (11, -2) (4, -2) si exploreazã înot încã 20m pânã la un lac adânc
  • P. din valea Popii - Halasi si Borodan trec al doilea sifon în premierã si ajung într-o salã joasã, fãrã continuare.
  • Halasi depãseste sifonul 2 (40m,-3) în Izbucul Toplitei de Vida si se opreste la sifonul 3
    În acest an, Dorel Borodan renuntã la scufundãrile în pesterã. Anul este punctat si de o actiune mai ciudatã. La solicitarea familiei si a autoritãtilor, se recupereazã cadavrului lui Csizmandi Gabor din Av. Betfia.

1984 a fost un moment de rãscruce în existenta clubului, determinat în primul rând de tragicul accident al lui Gabor. Activitatea din timpul acestui an a fost exceptionalã, Cristal însusindu-si majoritatea premiilor de la Speosport, inclusiv distinctia "speologul anului" decernatã în mod meritoriu lui Gabor Halasi. În acest an îsi face aparitia la club Gyula Birtalan, speolog scafandru deosebit de talentat.

  • Gabor Halasi si Gyula Birtalan trec sifonul 3 (45m,-5) în izbucul Toplita de Vida si descoperã necropola neoliticã post sifon din Pestera cu Morminte
  • speologii orãdeni Halasi, P. Dobrai, Gy. Birtalan, I. Czibulac exploreazã si carteazã 2.800 m post sifon în Izbucul Dãmisenilor, în paralel cu scafandri de la CSA Cluj. CCSS le acorda acestora din urmã exclusivitate asupra acestei pesteri.
  •  Izvorul Crisului Negru - Gabor trece sifonul terminal (40m, -10m) si ajunge într-o salã mare, închisã
  • Iz. Pãuleasa - Halasi si Dobrai încearcã sã plonjeze acest sifon, fiind opriti la 2m si -1,5 de niste blocuri uriase de piatrã
  • Cetãtile Ponorului - Halasi atinge capãtul sifonului 2 amonte (spre p. Cãput), colmatat cu busteni dupã 23m si -15
  •  Iz. Ponor - în sifonul 2, Gabor atinge 45m cu -31, oprit de dimensiunile uriase ale sãlii inundate
  • Iz. Ursului - Halasi cu Agata Teodorescu trec primul sifon (7m, -2m) iar dupã mai mult de 100m aerati, sunt opriti la -4m de apa tulbure a sifonului 2
  • Iz. Bulbuci - Gabor si P.Dobrai coboarã pânã la -15, parcurgând 30m
  • P. din Pârâul Fâstii - Halasi si P.Dobrai trec un mic sifon de 5m si -1,5 dupã care exploreazã 467m de galerii, terminate cu un sifon impenetrabil
  • P. de la Bãi din Moneasa - Halasi trece cu greu sifonul strâmt (20m, -2m) si carteazã împreunã cu Gy. Birtalan si Csibulak Ioan "Foka" cca 250 m aerati de galerii spatioase, terminate în sifonul 2. În acest sifon, înaintarea scufundãtorilor a fost opritã dupã 25m si -12m. Pe baza ridicãrilor topografice efectuate de speologi, conducerea statiunii Moneasa a alocat fonduri pentru amenajarea turisticã a cavitãtii. O parte din planuri s-au realizat. În pesterã se poate intra acum pe un tunel artificial care evitã sifonul si poate fi parcursã pe niste amenajãri elementare.
  • echipa Halasi- Birtalan exploreazã si carteazã în continuarea sifonul III din P. de la Vadul Crisului, pânã la cota -24, parcurgând submers 115m, fãrã a da încã de ramura ascendentã
  • apare primul numãr din STYX - buletin informativ al scafandrilor de pesterã din România. Colectivul de redactie a fost compus din Halasi Gabor, ªerban Sîrbu si Liviu Vãlenas
  • Clubul mai editeazã un buletin, "Floare de Colt" adresat preponderent alpinistilor dar care abordeazã si probleme tehnice referitoare la echipament
  • 11 noiembrie Zi neagrã pentru speologia româneascã. Gabor Halasi parcurge solitar 241m si - 40m submersi în Izbucul Izbândis dar nu mai revine la suprafatã. El efectuase în perioada anilor 83 -84 12 plonjãri în acest sifon, unele împreunã cu S.Sîrbu, Gy. Birtalan si Dorel Borodan

1985 a însemnat o cotiturã în activitatea clubului. Singurii care au continuat sã se scufunde au fost Gyula Birtalan si Gizella Halasi, ocazional însotiti de terti. În acest an, cei doi au efectuat peste 60 de scufundãri, în care:

  • Gyula Birtalan depãseste sifonul 1 în P. de la Astileu (32m, -10m). Dupã 350m aerati se opreste la sifonul 2. Actualmente, aceasta este cea mai mare pestera post sifon din România
  • în P.Pisnita, Birtalan trece 5 sifoane scurte si putin adânci dar foarte înguste
  • Gyula reuseste sã treacã 2 sifoane în Izbucul Galbenei (ambele -30m) si rãtãceste prin sãli spatioase, cu uriase blocuri de piatrã, pânã la sifonul 3, de unde se întoarce extenuat
  • Izbucul Brãtcanilor este unul din cele mai dure sifoane din România, trecut pânã în prezent doar de Gyula Birtalan. Când a ajuns la suprafatã, Gyula nu mai avea aer în butelii, de mai bine de un minut, iar lumini aproape de loc.
  • în P. Fata Apei, Gyula trece în premierã sifonul din apropierea intrãrii si porneste în explorarea galeriei fosile, legând firul ghid de buteliile lãsate pe malul apei. Dintr-o eroare de comunicare, Gizella Halasi - care-l seconda pe Gyula - trage "usor" de firul ghid si-i trece buteliile dincolo de sifon. Pânã sã-si revinã din stupoare si sã apuce sã ia mãsurile necesare, Gyula revine din sifon în apnee.
  • Echipe alcãtuite din Ioan Czibulak "Foka", Dobrai Peter, Peter Nagy, ªtefan Pop au trecut cele douã sifoane amonte temporar deschise, în P. Micula. Aceste echipe descoperã galeria cascadelor, pe care o carteazã (375m) si identificã o galerie de ocolire a sifonului 2.
  • 27 octombrie - la nici un an de la disparitia lui Gabor, un alt accident mortal îndoliazã clubul. ªtefan Pop - "Papi" moare în sifonul din P. Vadul Crisului, din cauza unei greseli elementare: scufundare fãrã firul ghid.
  • în Pestera cu apã de la Bãi (Moneasa) Gyula Birtalan, Foka, Havram Gabor, Tar Istvan carteazã etajul fosil, dar actiunea va fi abandonatã din pricina autoritãtile care nu mai permit accesul în pesterã.
  • în Pestera cu apã de la Bãi (Moneasa) Gyula Birtalan, Foka, Havram Gabor, Tar Istvan carteazã etajul fosil, dar actiunea va fi abandonatã din pricina autoritãtile care nu mai permit accesul în pesterã.
  • Apare nr. 2 si ultimul din STYX, semnat de Gabor Halasi (postum), Gisella Halasi, Serban Sîrbu
  • tot în ultimã editie apare si "Floare de Colt"
  • Dorel Borodan (din acest an presedinte a clubului) s-a axat pe productia de echipament, turele speologice cãpãtând caracter de vizitã, fãrã a obtine rezultate notabile. Totusi, împreunã cu Adrian Pautã lanseazã un alt tip de actiuni, organizând la Vadul Crisului primul curs de initiere speoalpinã "SPAL '85", la care s-au înscris 26 de participanti. În acest an, Gyula Birtalan abandoneazã scufundãrile si afarã de actiuni sporadice si disparate, se încheie capitolul subacvatic al Clubului Cristal.

1986 - Succesul de care s-a bucurat "SPAL'85" a condus la organizarea în iarna acestui an a primului curs de speologie si alpinism hibernal, la Mãlãiesti. Intitulat SPAL"85-H1, cursul a adunat 19 elevi. În vara urmãtoare se organizeazã un nou SPAL, la Suncuius. Unul din sustinãtorii de seamã a acestor scoli a fost regretatul Niculae Baticu. În acest an, Adrian Pautã, Dorel Borodan si Kokes Ioan înfiinteazã oficial sectia de alpinism a clubului, datã fiind atentia tot mai mare care se acorda acestui sport. Alte directii cãtre care s-au îndreptat membrii clubului au fost salvaspeo si salvamontul.

Perioada 1987 - 1991 a fost destul de haoticã pentru gruparea orãdeanã. SPAL-urile s-au tinut si în 1987, cel de varã si cel de iarnã, dupã care gata. Aceste scoli tinute de Cristal s-au remarcat prin câteva caracteristici deosebite: au fost printre putinele scoli tinute de un club si deschise cãtre orice participant (la acea vreme); având în vedere cã clubul devenise un adevãrat producãtor de echipament, putea sã asigure tuturor participantilor atât echipament comun, cât si individual; au promovat de la bun început tehnica DED a urcãrii pe coardã, în ciuda suprematiei -în acele timpuri- a rope walkingului Tot în '87, membrii Cristal au desfãsurat lucrãri de refacere si îmbunãtãtire a amenajãrilor din pestera Vadul Crisului, în urma unor promisiuni a Muzeului din Oradea cã ar putea prelua custodia pesterii. Dupã câteva luni de muncã, Muzeul a anulat întelegerea. Multi dintre membri clubului au trecut pe alpinism, domeniu în care s-au obtinut rezultate frumoase, dar despre care nu avem date exacte. Din pãcate rezultatele în speologia explorativã au fost cvasinule în aceastã perioadã. Au rãmas mentionate diversele colaborãri. Ovidiu Mãrcus -"evadat" de la Z, împreunã cu Ioan Cosma colaboreazã cu Liviu Vãlenas la explorãrile din Humpleu. Asa se face cã în 1998, o echipa interclub formatã din trei persoane atinge sifonul terminal din acestã pesterã. Din echipa au fãcut parte Liviu Vãlenas (Z), I. Pop (CSER) si I. Cosma (Cristal). Tot în colaborare s-au mai derulat explorãri în Jofi (cu CSER Bucuresti) si în P. Raii (cu Z Oradea). Având un vedere si un interes comercial - vânzarea de echipament - membri clubului participau la majoritatea scolilor si stagiilor organizate în tarã, fie ele speologice, de salvamont sau alpinism.

În 1991 Viorel Lascu se mutã la Oradea si încearcã sã refacã clubul, intrat de câtva timp în colaps. Organizator de excursii, Viorel începe sã strângã laolaltã o parte din membrii mai vechi (Borodan, Cosma, Gil, Kokes, Lajcsak etc) dar si unii noi (Luci Nistor, Adi Lascu)

Prima Scoalã Nationalã de la Cãput din 1992 îl are ca organizator principal pe Viorel. În urma acesteia, la club apar Sorin Kemecsei, Dan Pitic, Cãlin Dale, Baciu Rãzvan, Andrei Bogdan si altii.
În toamna acestui an, Viorel organizeazã o tabãrã interclub - Cristal, Focul Viu, Politehnica - la cantonul Albioara, cu scopul unic de a forta terminusurile cunoscute în pestera 1J2 din mina Jofi. Gigi Frãtilã si Thierry Guerrin trec sifonul (deschis) din aval si dupã câtiva zeci de metri se opresc în fata unui sifon clar si profund.
În tabãra SAS din Vãrãsoaia, acest an a fost cel în care s-a dat atacul final pentru cucerirea avenului V5. Mare parte din dotarea tehnicã utilizatã a fost asiguratã de Csibulak Ioan "Foka"
Noul presedinte al clubului devine Luci Nistor.

1993 aduce Clubului Cristal personalitate juridicã. Evenimentele mai importante din an sunt:

  • prima tabãrã speologicã la care participã noul club, la Meziad, împreunã cu Z Oradea. De la Cristal au fost prezenti: Luci Nistor, Sorin Kemecsei, Dan Pitic. În aceastã tabãrã s-au "regãsit" cca 200 m în P. Meziad si o pesterã ponor (cca 100m si -40)
  • în mod experimental, clubul organizeazã la ªuncuius primul Stagiu de Initiere în Speologie; succesul peste asteptãri a condus la perminentizarea acestui tip de manifestãri în calendarul speologic românesc în urmãtorii 7 ani. Un partener constant la organizarea acestor scoli a fost DJTS Bihor. Unele editii au însumat cifra record de 80 de cursanti.
  • în timpul stagiului de initiere Paul Damm descoperã P. din Valea Sesii, pe care o carteazã împreunã cu Viorel Lascu si Luci Nistor. Pestera contine - de fapt continea - un important sit paleontologic, cu Capra ibex, Ursus spelaeus, Eecus transilvanicus etc.
  • Cristal sustine organizatoric desfãsurarea ªcolii Nationale de la Cãput
  • câtiva membri participã la tabãra de varã de la Gârda organizatã de Focul Viu - pe lângã explorãri si echipãri în Sesuri si Hoanca Urzicarului încep explorãrile si recartarea în P. Zgurãsti
  • Viorel Lascu participã, alãturi de Andrei Posmosanu, Tibi Tulucan si Gigi Frãtilã la prima si, pânã la urmã, singura editie a Jocurilor Olimpice ale Aventurii, desfãsurate în Pirinei, la granita dintre Franta si Spania
  • La Speosportul de la Moneasa echipa Adi Lascu - Dan Pitic câstigã locul I la Campionatul National de Speologie.
  • Tot la Speosport, Vasile Gheorghe prezintã câteva observatii, însotite de diapozitive, din partea nevizitabilã a galeriilor romane din Rosia Montanã.
  • Revelionul speologic de la Meziad din acest an, organizat de Cristal, cu participarea unor membrii de la Silex Brasov, Speotelex Cj, Z Oradea s-a bucurat de un succes enorm. În timpul taberei de revelion s-au cartat câteva pesteri mici lângã cabanã si s-a descoperit o nouã galerie în pestera Meziad.

Cercetãrile speologice din anul 1994 au vizat zonele Gârda si Padis din muntii Bihor si au avut ca tintã principalã douã obiective:

  • P. Zgurãsti (împreunã cu Z Oradea, Focul Viu Bucuresti, Politehnica Cluj)
  • P. Valea Rea (colaborare cu Z Oradea)
  • Tot în colaborare cu Z Oradea a fost explorat si cartat Avenul de la Straja (Aven în care s-a descoperit cadavrul mumificat al unui bãrbat, decedat în urma unei cãderi de peste 50 de metri în urmã cu 12 ani si considerat dispãrut) si s-a recartat P. Poarta lui Ionele
  • În paralel cu Stagiul de Initiere în Speologie (SIS) de la Suncuius, se organizeazã prima editie a Cupei Cristal, dotatã cu trofeul "Gabor Halasi", competitie care în anii urmãtori va fi consideratã etapa de primãvarã a Campionatului National de Speologie Sportivã.
  • Clubul organizeazã la Bãile Felix primul Forum Speologic International "Emil Racovitã" adevãratul act de nastere a FRS. Viorel Lascu este ales primul presedinte al Federatiei.
  • Cristal se afiliazã la FRS
  • clubul organizeazã, prin FRS, participarea româneascã la Congresul International de Speologie de la Cassola - Italia. În cadrul acestei deplasãri se va semna acordul-cadru de colaborare între federatiile speologice române si italiene.

Cel mai de seamã eveniment al anului 1995 l-a constituit organizarea la Bãile Felix a Forumului " Implicarea O.N.G. - urilor si a autoritãtilor locale în institutionalizarea sistemului de supraveghere ecologicã " moment în care a luat practic fiintã Centrul Regional de Supraveghere Ecologicã, cea mai importantã coalitie a ONG - urilor de mediu din Europa de Est. Cristal este membru fondator, alãturi de Z Oradea, Societatea de istorie naturalã Nymphaea, Federatia Românã de Speologie.

  • similar cu SIS, se lanseazã prima editie a Stagiului de Initiere în Alpinism si Escaladã, din care pânã în prezent s-a reusit derularea a 3 editii.
  • În speologia explorativã se obtin rezultate minore, în ciuda eforturilor depuse.
  • Viorel Lascu si Lucian Nistor sunt la un pas de un accident fatal în timpul explorãrii unei pesteri noi, interceptate de o galerie de minã, în Rosia. La înapoiere, un "râu" de argilã închide complect galeria în dreptul unei strâmtori, iar cei doi sunt nevoiti sã treacã în apnee acest neobisnuit sifon.

În vara anului 1996 doi membri ai clubului (Kemecsei Sorin, Dan Pitic), împreunã cu doi colegi de la Focul Viu (Tudor Marin, Bãltãretu Viorel) obtin brevetul de initiatori ai ªcolii Franceze de Speologie. Imediat dupã scoalã, invitati de speologii de la Speleo Club Vulcain - Lyon acestia au sansa de a participa la o tabãrã speologicã în Alpi, la avenul Jean Bernard, la acea datã cel mai adânc din lume.
Tot în acest an, în urma alegerilor generale, Dan Pitic devine noul presedinte al clubului.

1997 a orientat energiile speologice cãtre participarea la douã mari expeditii internationale:

  • Expeditia "Babugan '97" desfãsuratã în Peninsula Crimeea si participarea la Competitia internationala de la Harkov. Cristal este reprezentat de 4 persoane (Chis Dorin "Kiru", Rãzvan Baciu, Cãlin Marius "Robocop", Diana Radu )
  • Expeditia "-1000", organizatã de FRS; Cristal participã cu 5 membri.   Detalii despre aceste expeditii au fost publicate pe larg în Speomond.
  • Razvan Baciu obtine în acest an în Franta brevetul de ªef de Echipã Salvaspeo, iar gruparea salvaspeo din cadrul clubului începe sã prindã contur.
  • Colaborare cu cluburile Crysis Oradea si Focul Viu Bucuresti pentru depãsirea cascadei finale din Micula, neînvinsã din 1985. Viorel Lascu si Dragos Petrescu reusesc sã atingã buza cascadei de 36m, Dragos reusind chiar sã filmeze "live" parte din momentele încercãrii.

În 1998, în Micula este reluat asaltul asupra terminusului; dupã mai multe ture este atins actualul final, reprezentat de un sifon probabil profund. Un rol important în aceste explorãri l-a avut Vio Lascu. Tot în pestera Micula are loc un accident grav - Tibor Lazar cade si suferã unele afectiuni ale coloanei. La actiunea de salvare care a urmat au participat multi membrii Cristal, care s-au alãturat colegilor de la Crysis si celor de la Salvamont. Din fericire actiunea a fost încununatã de succes, ca dovadã Tibi este azi OK.

  • expeditie speologicã în podisul Podoliei - Ukraina. Fetele participante (Buza Ioana si Ramona Mihis) viziteaza mai multe pesteri, între care si p. Ozernaja
  • dupã Rãzvan, este rândul lui Cãtãlin Dohan sã obtinã în Franta brevetul de sef de Echipã Salvaspeo
  • Dan Pitic si Paul Borza realizeazã filmul "Acolo unde doarme timpul" , pe baza unor filmãri în P. Stanul Ciutii
  • tabãra de varã din acest an a fost una internationalã (româno - franco - italianã) si a reprezentat începutul colaborãrii cu speologii de la CDS 27 si GS Faentino. Accesntul s-a pus pe ture de vizitã, speologia explorativã fiind lãsatã pe altã datã.

În primãvara lui 1999, în P. Izbândis are loc un accident; doi speologi de la CSA rãmân în subteran intoxicati. Sunt salvati datoritã interventiei extrem de rapide a echipei Salvaspeo si a sansei ca acestia se aflau în apropiere fiindcã la Suncuius se desfãsura atunci editia 1999 a SIS

  • din nou are loc o expeditie în numãr redus în Ukraina, între cei 3 participanti gãsindu-se Iambor Lucian (Bibi) din Oradea
  • în contrapartidã cu vizita francezilor din anul precedent, în acest an se organizeazã o expeditie în Franta, în Lozere. Partea românã a fost compusã din speologi de la Cristal, Sfinx Gârda si Salvamont Alba. Douã mentiuni despre aceastã expeditie: întâmplãtor, speologii români au avut sansa sã participe la o mare desfãsurare de forte a speologilor francezi, respectiv o importantã campanie de explorare post sifon a sistemului de la Castelbouc; depãsirea sifonului a fost fãcutã posibilã prin pomparea apei si mentinerea nivelului deschis pe toatã durata explorãrilor (5 zile). O altã întâmplare, mai putin fericitã, a fost accidentul Roxanei Ciubotãrescu, survenit în timpul vizitei unei pesteri complexe. Actiunea de salvare care a urmat a fost impresionantã (pentru noi cel putin).
  • expeditia pentru parcurgerea unuia din avenele legendare a lumii (Berger - Franta) i-a avut ca participanti pe Viorel Lascu, Tudor Marin (FV) si Petre Merinu (Cristal)
  • tenacitatea lui Ovidiu Mãrcus de a scormoni în diverse pesteri mai putin umblate dã roade prin descoperirea continuãrii din P. de sub Stan (bazinul Topa Râu). Dupã câteva ture de derocãri, este interceptat activul pesterii iar lungimea exploratã creste vertiginos.
  • C.Dohan este ales vicepresedinte a CNSR
  • o premierã a reprezentat "Scoala topo" în organizare tip week-end school. Realizatã într-o colaborare Cristal - CSA - Crisys, aceasta intentioneazã sã fie începutul unor actiuni anuale de acest tip.

Anul 2000 a fost un an plin, cu realizãri în multe domenii:

  • salvaspeologii din cadrul clubului (de asemenea membrii ai Salvamontului si ai CNSR) intervin cu succes pentru salvarea unui accidentat din P. Ciur Ponor. Acesta cãzuse în sectorul final al pesterii si suferise o fracturã de sold. Pe lângã greutatea accidentatului (cca 90 kg) si parcursul lung, salvatorii au mai avut de înfruntat si un val de viiturã care i-a surprins între cascade.
  • un proiect mai vechi a clubului este dus la bun sfârsit de Adi Lascu, prin organizarea unui stagiu de TSA - nivel 1 de tipul "Weekend School", cu cadre si cursanti integral din rândul membrilor clubului.
  • în acest an o mare parte din eforturile explorative s-au consumat în zona Topa, la explorarea pesterilor ticlului si a P. de sub Stan. În urma jonctionãrii celor douã cavitãti, sistemul ajunge la 3.200 m, iar clubul ia premiul pentru cea mai spectaculoasa explorare la Congresul National de la Stâna de Vale.
  • dupã lungi preparative si planificãri, se reuseste inchiderea P. Ciur Izbuc
  • seceta pronuntatã din timpul anului determinã începerea campaniei de recartare si explorare a P. Raii. Condusã de Ovidiu Mãrcus, aceastã actiune va conduce la topografierea a cca 1.500 m, o bunã parte fiind parcursi în premierã. Din pãcate actiunea nu se terminã la timp (în mod normal accesul în pesterã este blocat de sifonul din apropierea intrãrii) si finalizarea se amânã pentru urmãtoarea perioadã secetoasã.
  • Tot sub coordonarea lui O. Mãrcus se încep recartãrile în P. Meziad; acestea vor conduce la o seamã de surprize, care vor fi prezentate la finalizarea lucrãrilor.
  • În timpul taberei de varã din Vãrãsoaia, o parte din timp va fi alocat cartãrilor din ponorul Cuciulat, începute de Z în anii anteriori. Sistemul explorat si topografiat depãseste 3.000 m, iar lucrãrile sunt încã în curs.
  • Urmând o idee mai veche, în acest an se reuseste derularea la ªuncuius a primei competitii care cuprinde o sumã a sporturilor montane "Challenge 2000". Organizatorii au fost Oficiu Life, Clubul Cassio Montana si Cristal.
  • Horvath Balint si Popa Alin obtin brevetul de initiator în Franta
  • În cadrul proiectului Life, încep lucrãrile de amenajare în P. Ungurului si împrejurimi. Membrii Cristal participã din plin la acestea, în diverse esaloane: conducere, planificare, coordonare, supraveghere sau munca de jos. De mentionat aportul lui Viorel Lascu, Cãtãlin Dohan sau Iambor Lucian (Bibi)

2001 a fost un an cu multe iesiri si mult efort pentru relativ putine realizãri.

  •  În colaborare cu Z Oradea si utilizând materiale tehnice moderne (grup electrogen, ciocan demolator electric, masinã de gãurit cu acumulatori sau cu motor pe benzinã, capse "Hilti") se fac derocãri în Gaura cu Vânt, Tãu Titeu, Av 3 din valea Mãguranilor, V3; În acesta din urmã se reuseste depãsirea unui dop cu bolovani si se pãtrunde într-o salã mai spatioasã (6 / 4 / 4) din pãcate fãrã alte continuãri. Singurul lucru interesant este descoperirea aici a unui adevãrat osuar, (în jur de 10 exemplare diverse de capre sau cerbi)
  •  În cadrul unor ture de sistematizare în zona de izvoare a Somesului Cald, conduse de Paul Damm, se gãsesc P.Mea 1 (Alcatraz) si p. Mea 2 posibile intrãri ale unui sistem vast.
  • se descoperã p. Siliei, o mare promisiune si în acelasi timp o mare deziluzie, datoritã muncii depuse pentru cucerirea fiecãrui metru, în vederea atingerii unui ipotetic "mare sistem"
  • membrii clubului acordã ajutor colegilor de la clubul Z la închiderea P. din Valea Rea

Multumim lui Dan Pitic pentru acest material