Peştera se află în versantul stâng al văii Izbucului, la aprox. 400m aval de Izbucul Finiş (100 l/s), la baza unui perete orientat perpendicular pe direcţia văii. A fost descoperită de N. Terteleac de la CS Focul Viu Bucureşti în 1977, în urma decolmatării izvorului Vidrei. Intrarea este una de mici dimensiuni (0.4 x 0.4) şi se prezintă sub forma unui sifon (temporar deschis). Peştera este în totalitate parcursă de un fir de apă (5 l/s). Lăţimea galeriei variază. Lungimea totală a peşterii este de 352m iar denivelarea activului de +10. Peştera a fost vizitată cu scopul de a identifica sifonul la care s-a oprit G. Halasi (1980 - 1982 ?). Din păcate/fericire acesta nu a fost găsit. Se pare că între timp acest sifon s-a deschis complet, observandu-se evidente neconcordanţe cu harta pe care am consultat-o. Vizitarea peşterii necesită costum de neopren.

Sursa:

• Ponta G., 1980: Pestera de la Izvorul Vidrei (M-tii Codrului); Buletin Informativ Nr. 4, Editat F.R.T.A. - C.C.S.S. Bucuresti, p. 88-92.
• Goran, C. (1982). Catalogul sistematic al peşterilor din România 1981.