Pestera Vacii

Pestera Vacii

Munții Pădurea Craiului
Clasa de protecție
Clasa B

Peştera Vacii este situată în versantul drept al Văii Cuţilor, în sectorul dinspre amonte al cheilor cu acelaşi nume, satul Poniţa, comuna Roşia. Descoperită şi semnalată în literatura de specialitate de T. RUSU (1968), P. V. este explorată şi cartată, în 1970, de către membrii C.S.A. Cluj-Napoca (A. SZILAGYI, 1976).

Dincolo de o intrare impunătoare, suspendată la circa 10 m deasupra albiei Văii Cuţilor, se desfăşoară o sală de mari dimensiuni, aproximativ orizontală, din care se desprinde, spre dreapta, o galerie îngustă şi scundă, la capătul căreia se ajunge deasupra unei săli impresionante. După o coborîre de 22 m, se pătrunde într-un gol subteran dezvoltat paralel cu valea de la suprafaţă. Din sala în care am ajuns se desprind o serie de galerii, ascendente spre dreapta şi descendente spre stînga, care poartă amprentele unei intense activităţi hidrologice.

Pestera VaciiÎn prezent, P. V. este lipsită de o curgere organizată şi dispune de o gamă largă de formaţiuni stalagmitice (scurgeri parietale, stalagmite şi stalactite, masive stalagmitice, microgururi, perle de cavernă etc.), de cîteva resturi scheletice concreţionate, guano şi importante depozite aluvionare.

P. V. a fost generată de apele Văii Cuţilor într-o perioadă cînd acestea curgeau la nivelul intrării actuale şi reprezintă o formă analogă cu Peştera care Cîntă, situată în versantul sting al aceleeaşi văi, cu deosebirea că P.V. se află într-un stadiu de evoluţie mult mai avansat, fosil.

Alt. relativa 10m

Sursa:

  • Rusu, T. (1988) - Carstul din Munţii Pădurea Craiului. Ed. Dacia, Cluj, 254 p.
  • Goran, C. (1982). Catalogul sistematic al peşterilor din România 1981.
Judeţ
Bihor
Localitate
Roşia
Rocă
Carbonatice
Altitudine
415
Dezvoltarea
180
Denivelarea totală
28
Denivelare negativă
28
Cod arie protejată
2.196
Act.constitutiv
L 5/2000