Peştera VARNIŢA LEŞULUI, P. Albă sau P. Uscată din Valea Leşului, este situată la baza versantului drept al văii cu acelaşi nume, la circa 250 m amonite de confluenţa cu Valea Iadei.

Fiind situată într-o zonă intensă circulată, V. L. a fost cunoscută încă de la începutul acestui secol, dar, fiind mai iuţin spectaculoasă, nu a fost consemnată şi nici cartată decît în ultimul deceniu. Ea este formată, la început, dintr-o galerie scundă, fosilă, cu desfăşurare meandrată, aproape orizontală, pe podeaua căreia se află mai mulţi bolovani. Urmează apoi un planşeu format dintr-o crustă de calcit şi, în final, o galerie cu depozite aluvionare. După 85 m de la intrare ea se închide prin colmatare. În zona finală se remarcă numeroase forme de coroziune (hieroglifa şi septe de coroziune). După toate probabilităţile ea s-a f irmat sub acţiunea apelor de infiltraţie din bazinul pîrîului din apropiere (T. RUSU, 1978a).

Sursa:

• Goran, C. (1982). Catalogul sistematic al peşterilor din România 1981.
• Rusu, T. (1988) - Carstul din Munţii Pădurea Craiului. Ed. Dacia, Cluj, 254 p.