Peștera Buhui

4/3107

Date istorice:
Intrãrile pesterii sunt bine cunoscute locuitorilor Aninei, mai ales dupã captarea apei potabile pentru oras si construirea lacului de baraj. Primele cercetãri au fost efectuate prin anii 1875-1884 de R. Hoernes si G. Teglas (paleontologie) si prin 1934-1935 de T. Ottlik (explorare, fotografii). Cercetãri mai complexe au fost întreprinse între anii 1956-1959 de V. Sencu (cartare, descriere, hidrografie), iar între 1961 -1972 de L. Botosãneanu, A. Negrea si St. Negrea (biospeologie).

Descriere:
Pestera, usor descendentã, activã, cursul subteran strãbate cei 2100 m ai galeriei principale fiind unul dintre cele mai lungi din tarã, este dezvoltatã în parte pe diaclaze, în parte pe fete de strat, având pe alocuri aspect de tunel de presiune. A fost sãpatã în calcarele barremian-aptiene si ale apþianului superior prin pierderea apei în ponoarele de pe valea pârâului Buhui. Au existat trei captãri succesive: prima la Pestera Cuptoare; a doua la Intrarea Certej; a treia prin ponoarele din aval de barajul Lacului Buhui, etape strîns legate de variaþiile climatice ale cuaternarului. Pestera se prezintã ca o galerie de dimensiuni variabile, cu multe cotituri si cu cîteva sãli mari pe parcurs. Atât din galeria principalã cât ºi din sãli pornesc galerii laterale scurte, înfundate la capãt fie cu concreþiuni, fie cu material aluvionar.Galeria principalã este drenatã de pârâul Buhui, care apare în capãtul ei din amonte, si de pârâul Certej, cu care se uneste în pesterã în dreptul primei intrãri. Apa unitã a celor douã cursuri formeazã cascade si marmite adânci.

Conditi de microclimat:
Temperatura este de 8 - 9,5° C, umiditatea este de 98 - 100%. Pestera este parcursã de curenþi de aer slabi.

 

Pestera Buhui - Speleoteam

Fauna
Fauna atrage atentia prin specia troglobiontã Bulgarosoma ocellatum si prin speciile de Polydesmus, Trachysphaera si Trechus. Se mai întâlneste si Nemastoma sillii, prezentã pe pereti alãturi de numeroase diptere si araneide. O altã componentã importantã a faunei sunt liliecii (Myotis oxygnatus si Rhinolophus ferrumequinum) care sunt ocrotiţi prin lege.
Apa din unele gururi conţine mici crustacee tipic subterane: Elaphoidellaromanica , Elaphoidellaphreatica, Acanthocyclops reductus propinquus, Pseudocandona sp. aff. eremita si Niphargus sp.

Conditii de Vizitare
Pestera este neamenajatã, parcurgerea necesitând barcã pneumaticã sau costum de neopren, echipament speologic si experienta în explorarea pesterilor cu apã. Se recomandã vizitarea împreunã cu o asociaþie speologicã. Timp de vizitare, 6 ore (cu piciorul si cu barca pneumaticã).
Pestera e declaratã rezervatie si protejatã conform urmãtoarelor legi:
Legea 5 din 2000 publicatã în Monitorul Oficial nr. 152 din 12 aprilie 2000;
Legea 462 din 2001 publicatã în Monitorul Oficial nr. 433 din 2 august 2001.

Clasificare : Sala V. Sencu - clasa B in rest pestera este de clasa C

Sursa:

  • Arhivele clubului Speleoteam
  • Goran, C. (1982). Catalogul sistematic al peşterilor din România - 1981.
  • Iurkiewicz, A., Constantin, S., Bădescu, B. (1996). Sisteme carstice majore din zona Reşiţa - Moldova Nouă. Publicaţie editată de A.S. Exploratorii Reşiţa, 70 pag.

Unele secţiuni ale portalului au fost restricţionate utilizatorilor ne-înregistraţi. Pentru a vedea mai multe detalii despre această peşteră te rugăm să te înregistrezi AICI sau să îţi creezi un utilizator nou AICI.

Nr. hidro
4
Judeţul
Caraş-Severin
Localitate
Anina
Masivul muntos
Munții Aninei
Tipul rocii
Carbonatice
Lungime
6547
Denivelare totală
50
Denivelare negativă
50
Altitudine
600
Pesteră disparută
Peşteră amenajată turistic
Clasificare
Clasa C
Cod arie protejată
2.290
Act constitutiv
L 5/2000
Sector
Sala V. Sencu
Clasificare sector
Clasa B
Contact

AS Speleoteam Timisoara

Plonjabilă
Peşteră plonjabilă