Institutul de Speologie “Emil Racoviţă”

Localitate
Bucuresti, Cluj Napoca
Adresa

SEDIUL CENTRAL

Calea 13 Septembrie, Nr. 13, Cod 050711, Sector 5, Bucuresti
Telefon / Fax: 021 - 318.81.32
e-mail: [email protected]

SEDIU LABORATOR

Str. Frumoasa, Nr. 31, Cod 010986, Sector 1, Bucuresti
Telefon / Fax: 021 - 311.08.29, 021 - 318.14.25

COMPARTIMENT CLUJ-NAPOCA

Str. Clinicilor, nr. 5, Cod 400006, Cluj Napoca 
Telefon / Fax: 0264 - 59.59.54
email: [email protected]

Website
http://www.iser.ro

Institutul de Speologie, înfiinţat la Cluj Napoca sub egida Universităţii din Cluj, va împlini în anul 2020 un secol de la înfiinţare. Bazele Institutului au fost puse de Emil Racoviţă (Figura 1), considerat unul dintre cei mai renumiţi biologi ai României, dar şi un mare savant, explorator şi speolog. Institutul de Speologie, cel dintâi de acest gen din lume, poartă şi azi numele marelui naturalist (Figura 1).

Cercetarea amănunţită a domeniului subteran, realizată prin vizitarea a sute de peşteri, a facilitat ordonarea ideilor privind acest domeniu de viaţă atât de special într-o viziune unitară şi programatică în celebrul “Essai sur les problèmes biospéologiques” (Eseu asupra problemelor biospeologice; Figura 2). Acesta este considerat manifestul unui nou domeniu de cercetare ştiinţifică - biospeologia, adică studiul vieţii în peşteri. Publicarea Eseului în anul 1907 și cercetările asidue şi sistematice pe care Emil Racoviţă împreună cu mai tânărul său coleg francez René Jeannel le-au întreprins în numeroase peşteri din Munţii Pirinei au precedat fondarea Institutului de Speologie, deschizând totodată calea unei „întreprinderi” pe care Racoviță a numit-o Biospeologica.

În anul 1919 Emil Racoviţă accepta invitaţia Consiliului Dirigent al Transilvaniei de organizare a Catedrei de Zoologie la Cluj cu condiţia înfiinţării unui Institut de Speologie. Astfel, în aprilie 1920 a fost promulgată de către Regele Ferdinand I Legea privitoare la crearea Institutului de Speologie la Universitatea din Cluj, lege in care Institutul nou infiintat primeste si prerogativele inventarului si protectiei pesterilor din Romania. Aceasta lege, desi nu a fost abrogata, nu este aplicata de guvertnele actuale. Epicentrul mondial al biospeologiei se mută din Franţa la Cluj iar Emil Racoviţă devenea directorul primului Institul de Speologie din lume, fiind însoţit de colaboratorul său, entomologul René Jeannel, în calitate de subdirector. Acestora li se va alătura în anul 1922 zoologul elveţian Pierre-Alfred Chappuis, în calitate de director adjunct, scopul lor comun fiind cel de reconstituire a istoriei naturale a domeniului subteran, prin studierea cât mai aprofundată şi completă a grupelor de animale care compun fauna cavernicolă. Ulterior, cercetările biospeologice au continuat în sute de peşteri din Europa şi Nordul Africii, rezultând o colecţie considerabilă cu 20.000 eşantioane de faună cavernicolă. Numărul cercetătorilor care s-au angajat în studiul colecţiei a crescut în timp, fiind publicate 3400 pagini reunite în patru volume sub titlul comun Biospeologica. Este colecţia care reprezintă zestrea ştiinţifică pe care marele savant o va aşeza la temelia cercetărilor Institutului de Speologie din Cluj. Odată cu mărirea colectivului de cercetare, membrii acestuia au iniţiat ample campanii de explorare biospeologică pentru colectarea de material și în peşterile situate în Munţii Apuseni, Carpaţii Meridionali, Munţii Banatului şi Dobrogea.

Datorită conjuncturii istorice extrem de nefavorabile, soarta Institutului a cunoscut începând cu 1931 o perioadă de declin, în prima fază suprimându-se orice fonduri pentru cercetare de către guvernul condus de Nicolae Iorga. În anul 1940, în urma Dictatului de la Viena, Universitatea din Cluj a fost trimisă în refugiu la Sibiu iar Facultatea de Ṣtiinţe la Timişoara. Emil Racoviţă a luat cu el întreaga arhivă, lăsând colecţiile Biospeologica în grija lui Pierre-Alfred Chappuis rămas la Cluj, avantajat fiind de statutul de cetăţean elvetian. După război, în 1945, Emil Racoviţă îşi reia activitatea la Cluj dar fiind o perioadă extrem de dificilă nu reuşește să redea Institutului avântul necesar. Moare în 19 noiembrie 1947 dezamăgit de schimbările politice și pesimist cu privire la soarta cercetării românești.
În anul 1956 Institutul a fost reorganizat la Bucureşti, sub conducerea profesorului Constantin Motaş, la Cluj rămânând doar o secţie a acestuia. Sediul din Cluj, unde funcţionează şi astăzi Institutul, este acelaşi în care a instalat Emil Racoviţă Institutul în 1920, pe strada Clinicilor numărul 5. Patru ani mai târziu Institutul a trecut sub egida Academiei Române, după care a suferit şi alte restructurări, rămânând însă un colectiv în cadrul Institutului de la București. În sediul din Cluj, deşi cu un număr extrem de restrâns de cercetători comparativ cu cel din Bucureşti, şi-au desfăşurat activitatea cercetători cu un prestigiu remarcabil în studiul carstului și domeniului subteran, atât la nivel naţional cât şi internaţional, şi anume: Mihai Șerban, Dan Coman, Iosif Viehmann, Corneliu Pleșa, Teodor Rusu şi, nu în ultimul rând, Gheorghe Racoviță, nepotul ilustrului savant.

Pornind de la programul biospeologic iniţiat de Emil Racoviţă, studiile colectivului din Cluj al Institutului de Speologie se concentrează în prezent atât pe domeniul biospeologiei dar şi al speologiei fizice. În ciuda faptului că şi în prezent colectivul are un număr restrâns de cercetători comparativ cu sediul principal din București, direcţiile de cercetare sunt multiple, înscriindu-se în tendințele actuale la nivel internațional. Între principalele direcții de cercetare, amintim: diversitatea și filogenia faunei din domeniul subteran, studii ecologice asupra faunei subterane şi apelor subterane în scopul evidenţierii diversităţii şi complexităţii acestora, studii de cristalografie şi mineralogie în mediul speleic, studiul interdisciplinar al depozitelor speleale ca arhive paleoclimatice și de paleomediu, cercetări de carstologie regională, ecologia microbiană în mediul cavernicol, conservarea faunei cavernicole și a habitatelor subterane, impactul antropic în mediul subteran și măsuri de limitare a acestuia.

În decursul anilor au fost publicate constant lucrări științifice în publicații de prestigiu la nivel internațional, cercetătorii institutului remarcându-se permanent prin participarea la manifestări științifice internaționale, organizarea de workshop-uri și simpozioane internaţionale, precum și prin implicarea continuă în elaborarea și implementarea granturilor de cercetare.


În perioada 2010-2015 Colectivul din Cluj al Institutului a publicat 95 lucrări indexate în baza de date Web of Science, cumulând peste 305 puncte factor de impact. În aceeaşi perioadă au fost publicate 12 cărți şi capitole în cărți dintre care nouă in străinătate, apărute atât în edituri prestigioase din țară și din străinătate.
Membrii colectivului s-au implicat activ în organizarea de simpozioane internaţionale, dintre care enumerăm doar câteva: Simpozionul Karst Studies and Problems: 2000 and Beyond – Cluj Napoca (2000), 1st International Workshop on Ice Caves - Căpuş şi Scărişoara (2004), 18th International Symposium on Subterranean Biology - Cluj Napoca (2006), Climate Change Symposium: the Karst Record IV – Băile Herculane (2006), 2nd Workshop on Regional Climate Dynamics: Late Pleistocene and Holocene climatic variability in the Carpathian - Balkan region – Cluj-Napoca (2014).
Institutul de Speologie, prin colectivul din Cluj, a fost coordonatorul pentru România al proiectului Fauna Europaea FP5 (2000-2004) iar membrii colectivului au fost coordonatori sau colaboratori la peste 30 granturi naționale și 10 granturi internaționale în perioada 2010-2015.


Cele mai reprezentative proiecte de cercetare din ultimii ani au vizat: evaluarea biodiversităţii mediului subteran, modelarea impactului antropic asupra habitatelor şi faunei subterane, genetica populaţiilor de nevertebrate troglobionte, filogenia moleculară a speciilor cavernicole, cercetarea interdisciplinară a depozitelor subterane şi de reconstituiri paleoclimatice şi de paleomediu, monitorizarea populaţiilor de chiroptere, studiul multidisciplinar al sitului cu cel mai vechi om modern din Europa. Un alt proiect în derulare vizează monitorizarea peşterilor incluse în circuitul turistic din România, fiind măsuraţi constant indicatorii mediului abiotic, cu ajutorul unor staţii performante şi moderne, pe de o parte, dar şi monitorizarea factorilor biotici - fauna subterană şi indicatorii microbiologici – în vederea identificării efectelor pe care prezenţa turiştilor le au asupra mediului subteran.


Printre realizările notabile ale colectivului nostru menţionăm: constituirea bazei electronice de date cu fauna subterane şi chiropterele din România, descrierea a numeroase specii cavernicole noi pentru ştiinţă, primul studiu genetic al populaţiilor troglobionte din România, primele cercetări din ţară privind adaptările structurale şi untrastructurale ale faunei subterane, primele observaţii etologice asupra coleopterelor subterane, primele datari U/Th pe speleoteme din România, contribuţia la studiul ştiinţific al celui mai vechi om modern din Europa (Figura 3), înfiinţarea şi dotarea cu aparatură ultramodernă a unui laborator de biologie moleculară, primele cercetări asupra nevertebratelor fosile din sedimente și primele cercetări de microbiologie pe sedimente cavernicole din lume.
 

Un aspect important al activităţii colectivului l-a reprezentat iniţierea studenţilor în tainele mediului subteran şi a vieţii subterane, astfel că ani în şir în curricula Facultăţii de Biologie a Universităţii Babeş-Bolyai a fost predat un Curs de Biospeologie cu aplicaţii în teren şi vizite la peşteri importante din Munţii Apuseni sau Munţii Rodnei. Studenţii dornici să aprofundeze cercetarea au oportunitatea de a-şi realiza tezele de licenţă, master sau doctorat sub supervizarea cercetătorilor din Institut. 

Multiplicarea direcţiilor de cercetare, în încercarea perpetuă a cercetătorilor care activează în Institutul de Speologie de păstrare a valorilor pe care Emil Racoviţă le-a impus încă din secolul trecut, a avut drept consecinţă menținerea prestigiului ştiinţific pe plan internaţional. Astfel, cercetătorii sau cercetătorii asociați ai Colectivului din Cluj sunt editorii-șefi a două dintre cele mai importante publicații științifice de speologie din lume - International Journal of Speleology și Subterranean Biology – dar și membri în colectivele editoriale ale unor publicații științifice internaționale și naționale. Cercetători din Colectivul din Cluj sunt membri sau sunt în conducerea societăților științifice de speologie și în organizații internaționale de specialitate, printre care International Society for Subterranean Biology (SIBIOS-ISSB), International Union of Speleology (Union Internationale de Spéléologie, UIS), etc.

Pe lângă activitatea de cercetare ştiinţifică, Institutul se implică tot mai activ în valorificarea patrimoniului său material şi imaterial prin prezentarea publicului larg a domeniului subteran dar și a omului, cercetătorului, speologului și deschizătorului de drumuri care a fost Emil Racoviță. Astfel, la Cluj a fost înfiinţat, sub egida Primăriei, cel dintâi Muzeu de Speologie din România, toate obiectele expuse în Muzeu fiind puse la dispoziţie de Institutul de Speologie. Începând cu luna noiembrie 2015, expoziția cu caracter permanent intitulată „Expediţie în trecut” - care prezintă documente, scrisori, diplome, dar şi obiecte utilizate de Emil Racoviţă în expediţia Belgica și in activitatea de cercetare speologică - este generos găzduită şi poate fi vizitată gratuit la Turnul Croitorilor. 

Un aspect important al activităţii noastre curente este cel al menţinerii unei bune colaborări cu cluburile şi asociaţiile de speologi amatori, pentru desfăşurarea comună a activităţilor de protecţie a peșterilor.

In prezent Colectivul din Cluj are cercetatori specializati in domeniul biospeologiei, climatologiei subterane, paleoclimatului, analizelor izotopice si protectiei pesterilor si arealelor carstice. Laboratoare de biologie moleculara, sedimente si izotopi functioneaza in cadrul Institutului.

Fragmente din articolul semnat de: 
Ruxandra Năstase Bucur si Oana Teodora Moldovan
(Institutul de Speologie „Emil Racoviță”, Colectivul din Cluj),

extras din:
Volumul Cercetarea Academica Clujeana – traditie si performanta. 
Editura Academiei Romane, 2016, pp. 140-145

Resurse referinta asociatii

Resurse încărcate ce pot fi accesate în cadrul portalui asociate cu această organizație.
[Articol/ Extras] Călin Ghemiş, Mihai Rotea, Nona Palincaș, Mihai Netea, János Emődi, Tiberiu Sava, Ioana Meleg, Viorel Lascu, Marius Robu, Mihai Baciu, Tudor Marin, Mircea Răchită, Ionuț Jeican, Oana Gâza, Andreea Dima (2020) - The graves of the Roșia Group from the Izbucu Topliței Cave: A first assessment of their absolute chronology. ARHEOVEST
[Carte/Revista/Monografie/Catalog] Bogdan P. Onac, Gheorghe Racovita, Traian Brad (2010) - Atlasul Pesterilor din Muntii Apuseni - BAZINUL ARIEŞULUI MARE.
[Carte/Revista/Monografie/Catalog] Federatia Romana de Speologie (1998) - Speomond Nr.3.
[Carte/Revista/Monografie/Catalog] Academia Română (1994) - Travaux de l'Institut de Spéologie "Emile Racoviza" XXXIII.
[Articol/ Extras] Karban Gunter (1974) - Entdeckung und Beschreibung einiger Vertikalhöhlen in dem Banater Gebirge. Travaux de l'Institut de Speologie "E. Racovitza", XIII

Contribuţii la catalogul peşterilor din România

Nr. hidro Title Masivul muntos Judeţ
90 / 2147 Peștera din Cariera Pecinișca Munții Mehedinți
30 / 2144 Peștera Mare de la Șălitrari (P. Nr.4 de la Șălitrari) Munții Cernei Caraş-Severin
14 / 2125 Peștera de pe Ogașul Mohilii (Peștera Ascunsă) Munții Mehedinți
7 / 2234 Peştera Lenuţa de la Trei Cleanţuri Munții Aninei Caraş-Severin
6 / 2147 Peştera Mare de la Şoronişte Munții Mehedinți Mehedinţi
1 / 2233 Sistemul Plopa - Ponor Munții Aninei Caraş-Severin
5 / 3703 Peştera care Cântă Munții Pădurea Craiului Bihor
15 / 5210 Peştera Movile Dobrogea de Sud Constanţa
44 / 3406 Peştera din Pârâul Hodobanei Munții Bihor Alba
1 / 3700 Peştera Meziad Munții Pădurea Craiului Bihor
8 / 3711 Peștera Bătrânului Munții Pădurea Craiului Bihor
8 / 3448 Peştera Gheţarul de la Scărişoara Munții Bihor Alba
18 / 3441 Cetăţile Ponorului Munții Bihor Bihor