Geologie 

Roca : Calcar
Virsta : Barremian Aptian inferior

Morfologie

Numar intrari : 1; Numar etaje : 1; Tip de retea : dendritica

Tipologie : cavitate de dimensiuni mari

Forme de eroziune : Nivele de curgere, culise laterale,

Forme de coroziune : Hieroglife, Marmite inverse, Lapiezuri, alveole, pereti rugosi, excavatii de egutatie, sali de confluenta, cupole de coroziune, galerii tip metrou, anastomoze.

Forme de desprindere : cupole de prabusire, surplombe, poduri si arcuri, plane de litoclaze

Umplutura : blocuri izolate, planseu de blocuri, conuri de grohotis lateral, cruste descuamate, goluri colmatate, depozite vegetale.

Speleoteme : stalactite, stalagmite, cruste, perle discuri, clusterite, mondmilch, piele de leopard, domuri, draperii, baldachine, coloane, coralite, baraje concretionate, monocristale, anemolite - toate deosebit de abundente, de dimensiuni variabile unele foarte mari.

Hidrologie

Tip hidrologic: Fosila

Referinte

Asociatia Speologica Exploratorii
Descoperitor : Karban Gunther; Data 09.05.1982
Cartare : Karban G., Osan C., Iucu M., Nania V., Tigla M., Fischer W., Muntean E.
Situatia cartarii : Terminata; Data : 16.05.1982
Numar de inregistrare : 731 / 31.08.1982

Meteorologie

Ventilatie : curenti slabi pe hornuri
Umiditate : umeda (cca. 95% in final) 
Temperatura :
exterior ( h. 16:00 ) aer 24º C
galeria si salita de acces spre poarta 10,8º C aer; 10,2º C sol
Sala cu Radacini 11,4º C aer; 10,8º C sol
Sala Hornului ( in final ) 10,0º C aer; 9,4º C sol

Biospeologie

Pestera cu resurse trofice sarace : argila putin detritus vegetal ( exceptie Sala cu Radacini ) si animal ( dejectii ). Lipsesc total lemnele putrezite sau neputrezite ca urmare fauna de planseu fiind saraca.
Exista destule elemente cavernicole troglofile ( posibil chiar trogolobii ) - printre diplopodele si collembolele inca nedeterminate.
Fauna parietala este bine reprezentata prin elemente subtroglofile caracteristice.
Pestera reprezinta un interes deosebit prin resturile scheletice, multe fosile, concretionate - care ar trebui studiate de specialisti la fata locului ( fiind inglobate in crusta stslagmitica ), ca de exemplu cele din Sala Ursilor.

Paleontologie

Sala Ibex : Capra Ibex - craniu concretionat
Sala Ursilor : Ursus Spelaeus - cranii si oase concretionate
Sala Hornului Final : Ursus Spelaeus - canini
Chiropter - mandibula
Rozatoare - mandibula

Arheologie

Nu au fost identificate fragmente ceramice sau urme de locuire.

Conservare

Pestera este intacta, cu un regim de parcurgere special fata de celelalte pesteri protejate datorita importantei.
Pestera este protejata de o poarta cu doua sisteme de inchidere. Lucrarile de conservare a pesterii sunt asigurate de catre Asociatia Speologica Exploratorii.

Descrierea cavitatii

Intrarea pesterii are forma unei fisuri orizontale in parte astupata cu bolovani. Debuseaza intr-o galerie joasa sub forma unei salite cu planseul de argila uscata din care rasar radacinile arborilor de langa pestera.
Din salita continuam inaintarea trecand printr-o " gaura de soarece " mult largita de exploratori si patrundem intr-o salita de 1,5 m pe care o traversam coborand pe o galerie joasa pana la poarta metalica ce incheie pestera.
Trecem prin poarta ajungand intr-o galerie joasa pe care mergem taras cca. 10 m. pana in " Sala Vestiarului ", loc din care trebuie schimbata salopeta si incaltarile cu altele curate sau noi.
Salita are partea SE si SV blocata de un baraj stalagmitic pe care il trecem in partea cea mai estica a salitei printr-un loc ingust intr-o sala imensa de 30 m lungime 8 m latime si 9 m inaltime, numita " Sala Lumanarilor ".
Denumirea vine de la stalagmitele tip lumanare de pana la 2 m inaltime ce ocupa aproape intrg planseul salii.
Din sala se ramifica doua hornuri unul spre NV si urca pana la + 14,5 m si celalalt spre SE de forma unor galerii ascendente si descendente cu multe prabusiri.
Avansam in pestera mergand spre SV printre stalagmitele lumanari cotind spre stanga usor pe o galerie joasa de 0,5 m patrundem intr-o noua sala " Sala cu Radacini ".
Aceasta sala frumos concretionata si cu stalagmite, stalactite, scurgeri, microgururi, cuiburi de perle, are in partea ei vestica un horn de 4 m.
Traversam spre E si patrundem in " Sala Ibex " al carei planseu este captusit cu gururi, intr-unul din ele gasim si un craniu calcificat, banuit de descoperitori a fi de Capra Ibex.
In partea cea mai estica a salii spre N un horn de 7 m ne conduce intr-un etaj superior cu galeri si hornuri ce urca pana la + 24 m.
Revenim in " Sala Ibex " si o luam spre S patrunzand intr-o galerie cu argila umeda si apa in perioadele cu multe ploi, galerie ce este inchisa de un baraj stalagmitic prin care trecem cu mare atentie ocolind in spatele lui si un dom stalagmitic de unde galeria isi schimba aspectul, devenind inalta si lata cu multe scurgeri parietale, crusta stalagmitica, stalactite, stalagmite, gururi, hornuri.
Galeria pe aproape 100 m pastrand aceasi directie, NV - SE, fiind denumita " Galeria Metroului ".
La 35 m profunzime de barajul stalagmitic amintit, in partea de NE, galeria intersecteaja un mic afluent a carui apa se absoarbe in mici ponoare, debitul fiind foarte mic la data descoperirii, 09.05.1982.
La 70 m profunzime de barajul stalagmitic pe dreapta ( NV ) o serie de doua hornuri urca pana la + 19 m.
Revenim in Galeria Metroului si dupa 30m patrundem intr-o sala imensa 25 / 15 / 15 " Sala Bifurcatiei " din care se ramifica o serie de 4 galerii.
Doua spre E una, ascendenta, alta orizontala, una spre S ce duce in " Sala Ursilor " continuind apoi spre SV pana la un horn de + 35 m ce constituie si cota maxima pozitiva a pesterii.
Pe planseul " Salii Ursilor " sunt imprastiate sau ingropate cranii si oase de Ursus Spelaeus circa 14 bucati de diferite marimi.
In " Sala Bifuratiei " se gaseste o coloana de cca. 10 m si cea mai mare stalagmita din pestera de 3 m situata la intrarea in " Galeria Vestica " ce ne conduce dupa 35 m in " Sala Finala " cu planseul presarat de gururi si stalagmite.
Ca o observatie se poate aminti ca aproape intreaga " Galerie a Metroului " trebuie strabatuta cu incaltaminte curata sau descult, datorita crustei stalagmitice de un alb imaculat.
In " Sala Bifurcatiei " se gasesc de asemenea si stalagmite ramificate, crusta parietala, gururi, etc.

Sursa :

• www.exploratorii.ro
• Iurkiewicz, A., Constantin, S., Bădescu, B. (1996). Sisteme carstice majore din zona Reşiţa - Moldova Nouă. Publicaţie editată de A.S. Exploratorii Reşiţa, 70 pag.
• Negrea, Ș., Negrea, A., Karban, G. 1992. Grottes explorées dans les gorges du Caraş (Banat, Roumanie) et leur faune. Travaux de l'Institut de Spéologie "E. Racovitza", XXXI, p. 105-132.
• Karban, G. (1986). Contribuţii la studiul ecosistemelor terestre subterane din Bazinul Caraşului. Buletin Speologic FRTA-CCSS, nr. 10, pag. 89-110.
• Goran, C. (1982). Catalogul sistematic al peşterilor din România - 1981.