Peștera cu Alaun este situată în apropiere Grotei Surfuroase, în literatura de specialitate nu este numită peșteră, ci mai degrabă o cavitate de mici dimensiuni. Aceasta este mai puțin adâncă și se remarcă mai ales. Lățimea pasajului este de 2,7 m, înălțimea la intrare este de 1,5 m, în zona centrală este de 4 m lungime și 3 m lățime, iar în dreptul opus al sălii tavanul este la circa 3 m lungime (Zsigmond, 2009).
Această peșteră este specială deoarece pe lângă depozitele galbene de sulf nativ, se precipită și alaunul, acesta suferind două depuneri, astfel că apare sub formă de mici cristale pe pereții peșterii. Compoziția gazului este aceeași cu compoziția gazelor din Grota Sulfuroasă. Peștera este utilizată pentru tratament cu gaze de mofetă. Este necesară evitarea inhalării gazelor în interior cu ajutorul unei chei sau a unui briceag.
Compoziția depozitelor de alaun a fost analizată de mai multe persoane, printre care Justus Karli din Halle (1853), savantul austriac Posepny (1867) și slovacul Lajos (1884). Conform lui Iosavy, depozitele conțin 62% sulfat de aluminiu.
Bibliografie
Dénes, I., Zolnay, L., 1996, Acta Scientia 1995, 39–44, Sepsiszentgyörgy.
Ilosvay, L, 1895, A Királyi Magyar Természettudományi Társulat, Budapest.
Incze, R., Jánosi, Cs., Kissgyörgy, Z., Tatár, M., 2017, Háromszék Vármegye Kiadó, Sepsiszentgyörgy.
Jókai M., 1992, Dacia Könyvkiadó, Kolozsvár.
Kis, B. M., Ionescu, A., Cardellini, C., Harangi, S., Baciu, C., Caracausi, C., & Viveiros, F., 2017, Journal of Volcanology and Geothermal Research, 341, 119–130.
Ki2s, B. M., Caracausi, A., Palcsu, I., Baciu, C., Ionescu, A., Fülöp, I., Sciarra, A., S. Harangi, 2019, Geochemistry, Geophysics, Geosystems, 20, 1–25.
Zsigmond, E., 2009, Csomád hegységcsoport, Tusnádfürdő környéke, Csíkszereda.
| Importanță științifică | Importanţă mineralologică |