Peştera cu Apă din Dealul Lelii

Peştera cu Apă din Dealul Lelii

Munții Pădurea Craiului

CSA Cluj, 1985-1991

Peştera cu Apă din Dealul Lelii este situată în versantul drept al Văii Iada, deasupra izvoarelor din Lunca Pizlii, satul Remeţi, comuna Bulz. Descoperită în 1984 cu ocazia săpării unei galerii de exploatare geologică, P. A. D. L. a fost explorată în premieră, de B. Bagameri şi D. Tunyogi, iar apoi, cartată pînă în anul 1985, pe o lungime de 1195 m, de către membrii C.S.A. Cluj-Napoca. Accesul în subteran se poate face prin două galerii miniere: una superioară, în care s-a intersectat un puţ de 40 m adîncime, şi alta inferioară, printr-o deschidere de 0,8/ 0,5 m.

Prima dă acces, de la baza puţului, într-o galerie fosilă, puternic descendentă, înaltă şi argiloasă, cu săritori de 3 - 4 m. După circa 100 m, aceasta intersectează Galeria Principală (activă), dezvoltată de-a lungul unor diaclaze, în care tavanul urcă pînă la 40 - 45 m înălţime. Prin intermediul unei galerii fosile, ascendente, Galeria Superioară continuă şi „debuşează" într-o sală circulară de mari dimensiuni (40 m diametru) (Sala Prieteniei), în care se găsesc numeroase şi mari blocuri de prăbuşire. Galeria Principală (inferioară, activă), destul de bogat concreţionată, are o dezvoltare sinuoasă, cu numeroase şi foarte frumoase meandre, a căror desfăşurare poate fi urmărită în pereţii laterali pînă la 25 - 30 m deasupra albiei actuale. Cursul de apă, care o drenează pînă la Sifonul II, apare dintr-un sifon (I) ce pare a fi deschis, dar care este foarte periculos de explorat din cauza blocurilor prăbuşite în el.

Pestera cu Apa din Dealul Lelii

Cea de a doua intrare permite accesul direct într-o galerie fosilă, superioară (Galeria Cotită), săracă în formaţiuni stalagmitice, care se dezvoltă în două direcţii: una spre dreapta, spre Galeria Principală, şi alta spre stînga, unde coboara şi intersectează aceeaşi galerie la cîţiva metri de sifonul din aval (II).

P. A. D. L. are şi o galerie secundară (Galeria Halasi), care diferă foarte mult faţă de cea principală. În general, aceasta este mult mai îngustă şi scundă (1,5 - 2,0 m înălţime), prezintă urme de curgere sub presiune şi cîteva sectoare cu importante cantităţi de argile şi nisipuri, semn că la viituri apele ocupă toată secţiunea acestora. Cursul de apă, care o drenează în perioadele de secetă, anare dintr-un mic sifon (III), după care se angajează de-a lungul galeriei unde trece peste o succesiune de praguri, formînd mici cascade şi lacuri subterane, greu de traversat. La intersecţia cu Galeria Principală, el dispare, pe dreapta, printr-un spaţiu inaccesibil.

Din lipsă de dovezi concludente nu se poate spune care este originea celor două cursuri de apă din această peşteră. Cum însă aceasta se desfăşoară pe direcţia drenajului subteran, determinat, dintre pierderile din Pîrîul cu Soci şi izvoarele din Lunca Pizlii, este de presupus că, cel puţin una din galeriile active - probabil Galeria Principală - este străbătută de apele acestui drenaj subteran.

Sursa:

  • Rusu, T. (1988). Carstul din Munţii Pădurea Craiului. Ed. Dacia Cluj, 254 p.
  • Vremir, M. (1994). Peşteri descoperite prin lucrări industriale în bazinul mijlociu al văii Iadului (M. Pădurea Craiului). Ardealul Speologic, nr. 4, pag. 30-57.
Judeţ
Bihor
Localitate
Remeţi
Rocă
Carbonatice
Dispărută
Off
Altitudine
518
Dezvoltarea
1400
Denivelarea totală
50
Denivelare negativă
40
Bibliografie/Resurse atașate - accesibile utilizatorilor cu medalionul "Administrare resurse private"
[Articol/ Extras] Matei Vremir. (1996). Inventar speologic în bazinul mijlociu al Văii Iadului (Munții Pădurea Craiului) Cercetări speologice - volumul 4. 23-27 4
Lista utilizatorilor înregistraţi care au marcat această peșteră ca și vizitată
Lista stirilor speo ce mentioneaza aceasta pestera.
- Acțiuni CSA Cluj-Napoca în Peștera cu Apă din Dealul Lelii - Iulie 1984 - Blaga N. muncitor la exploatarea de bauxită din Valea ladului, semnalează lui B. Bagaméri interceptarea unui gol carstic în galeria minieră din dl. Lelii ...