Peştera de la Tăşad

Peştera de la Tăşad

Munții Pădurea Craiului

Calcarele tortoniene din apropierea satului Tasad (20 km sud-est de Oradea), declarate arie protejata de categoria 3, conform HCJ Nr.1/1995, Dec. 261/1971 prezinta o importanta remarcabila atat pe plan paleontologic cat si pe plan speologic. Fosile de alge calcaroase, corali, spongieri, moluste si viermi alcatuiesc stratificatia acestor calcare de la Tasad. Practic printre aceste fosile un mic paraias ce rezulta din pierderile de pe Valea Pesterii a sapat dealungul anilor Pestera de la Tasad. Pestera Tasad este situata in versantul drept al Vaii Pesterii la o altitudine de cca. 230 m in apropierea punctului fosilifer.

Pestera este des vizitata de localnici si de turisti, fiind usor accesibila pentru oricine. Impactul acestora asupra faunei subterane din aceasta caverna nu a fost inca tratat cu seriozitate de catre cunoscatori. (dorim astfel sa atragem atentia acestora asupra coloniei de lilieci ce traieste in aceasta pestera). Practic aceasta colonie de lilieci a prezentat inceputul explorarilor subterane in aceasta zona a membrilor Cristal , care intr-o tura de vizita (2002) condusi de Horvath Balint si Tont Adrian urmarind zborul liliecilor din punctual terminus observa ca acestia in loc sa zboare inspre iesirea pesterii zboara amonte pe tarasul scund si aparent infundat. Acestia forteaza tarasul constatand ca acesta continua insa nefiind echipati cu costume de neoprene se intorc. Explorarile sunt reluate in vara anului 2004 cand paralel cu recartarea pesterii sunt trecute 2 semisifoane care permit accesul in Sala cu Guana (3x5x2). Pestera continua printr-o galerie scunda bogat concretionata su stalactite ce cresc pana la nivelul apei. Terminusul actual al pesterii este o sala de confluenta din care pornesc doua galerii : cea ascendentă după 7m se termină într-o diaclază impenetrabilă (acesta fiind şi punctul cel mai înalt al pesterii +3,3m),cea de-a doua galerie este cea a activului, îngustă, cu posibilităţi de continuare.

Remarcand debitul ridicat al apei in teminusul actual, tragem concluzia ca apele ce strabat aceasta pestera provin si din alte surse diferite de pierderile de pe Valea Pesterii. Lungimea actuală a pesterii este de 308 m.

Pestera a fost recartata de Tamas Bruncsak si Victor Ursu in 2004. Rezultatele cartarii au fost publicate in Speomond 2005

 

Pestera de la Tasad

Judeţ
Bihor
Localitate
Tasad
Dispărută
Off
Altitudine
230
Dezvoltarea
308
Denivelarea totală
4
Denivelare negativă
0
Importanţă ştiinţifică
Importanţă biospeologică
Asociaţii contributoare
Bibliografie/Resurse atașate - accesibile utilizatorilor cu medalionul "Administrare resurse private"
[Articol/ Extras] Liviu Vălenaș, Gheorghe Drimba. (1978). Cercetări de speologie fizică în Munții Pădurea Craiului Nymphaea 1978. 279-328 36, 37, 38