Peştera din Pietrele Negrului

Peştera din Pietrele Negrului (sau P. din Peretele Negrului) este situată în versantul stîng al Văii Izvorului, afluent de dreapta al Iadei, într-un abrupt calcaros de cîteva zeci de metri înălţime, satul Remeţi, comuna Bulz.

Intrarea principală se află cu circa 35 m deasupra albiei văii amintite, la baza unui perete vertical, uşor de observat din drumul forestier ce însoţeşte această vale pe versantul opus.

Golul subteran se desfăşoară, la început, sub forma unei săli de 10 - 25 m lăţime, aproximativ orizontală, în care se remarcă o evoluţie avansată sub acţiunea proceselor de îngheţ şi dezgheţ de la suprafaţă care au generat suprafeţe foarte stabile. În afară de acestea, aproape peste tot calcarul prezintă un strat gros de „făină calcaroasă", semn că procesul de coroziune al apelor de condensare este foarte activ. Numeroase rădăcini răzbat pînă în calitatea subterană iar galeţii şi blocurile calcaroase de pe podea sînt prinse între ele printr-o pojghiţă de calcit dînd, prin dislocare, forme foarte interesante. În sectorul median al peşterii se află un depozit de argile nisipoase pe suprafaţa cărora au crescut cîteva stalagmite şi s-au format cîteva bazine cu apă. În partea sa finală, galeria devine ascendentă şi, îngustîndu-se treptat, se închide printr-un diverticul foarte corodat.

În general, peştera este destul de bogată în formaţiuni stalagmitice, în special anemolite, cu dezvoltare în formă de tirbuşon, gururi şi cruste stalagmitice, şi chiar perle de cavernă. Ea prezintă un tavan cu foarte multe neregularităţi (cupole şi hieroglife de coroziune, pandante, cavităţi de desprindere şi hornuri) şi adăposteşte atît urme de viaţă, cît şi resturi scheletice de Ursus spelaeus.

În ceea ce priveşte originea sa, se apreciază că ea a fost generată de apele din Valea Izvorului în perioada cînd acestea curgeau la nivelul intrării actuale.

2 intrari, alt relativa 40m

Sursa:

• Goran, C. (1982). Catalogul sistematic al peşterilor din România 1981.
• Rusu, T. (1988) - Carstul din Munţii Pădurea Craiului. Ed. Dacia, Cluj, 254 p.