Pestera Ursului din Valea Copilului
Peştera Ursului este situată în versantul stîng al Văii Copilului, afluent de stînga al Văii Topa-Rîu, la circa 1 km amonte de confluenţă, în raza comunei Vîrciorog.
Descoperită, explorată şi cartată în anul 1075 de către Gh. Drîmba (dezv. 80 m), Pestera Ursului este fosilă, are o desfăşurare dendritică, se dezvoltă de-a lungul unor fisuri în „tablă de şah" şi adăposteşte cîteva resturi scheletice de Ursus spelaeus (Rusu, 1988).
Recartată în 1988 de C.S. Crysis Oradea (Czier et al., 1990).
Sursa :
- Rusu, T. (1988) - Carstul din Munţii Pădurea Craiului. Ed. Dacia, Cluj, 254 p.
- Czier, D., Bârsan, D., Gaşpar, T. (1990). Consideraţii morfologice şi paleontologice privind Peştera Ursului (M. Pădurea Craiului). Peştera - Buletinul CSER Cluj, nr. 3, pag. 84-103.
Munții Pădurea Craiului
Localizare: Bihor, Vîrciorog
| Dezvoltare | 42 m |
| Denivelare | 8 m (-3 ; 5) |
| Altitudine | 350 m |
| Rocă | Carbonatice |
Informații conexe
Asociatii speo contributoare
Bibliografie/Resurse atașate - accesibile utilizatorilor cu medalionul "Resurse"
[Articol/ Extras] Gheorghe Drimba,Liviu Vălenaș. (1978). Cercetări de speologie fizică în Munții Pădurea Craiului. 32
