Clocoticiul din Cîrca Părăţeilor

• Sursa: Mitrofan H., Lascu V., Boloveschi I., Roman C., Andreescu St. (1984): Vertical cavities in South-eastern Vîlcan Mountains (Gorj District), Theoretical and Applied Karstology, 1, p. 69-76

------------------------------------------------------------------------------------

• Sursa: Speomond Nr. 20 / 2023

Începând cu 2020, doi veterani ai explorărilor din zona Sohodolului, Horia Mitrofan (București) și Cornel Naidin (Craiova), împreună cu câțiva speologi din București și Brașov, au revenit în munții din jurul comunei gorjene Runcu pentru a repune pe hartă cele mai importante cavități explorate în urmă cu 30-40 de ani în zonă. După căutări care uneori se întindeau pe mai multe zile și chiar se-zoane pentru o peșteră, mai multe peșteri și avene au fost regăsite, pe un teren puternic schimbat de timp și de om.

Între ele, reexplorarea unuia dintre avene – cel mai adânc din zonă, la acest moment – este o poveste aparte. Multă vreme, în jurul avenului Clocoticiul din Cârca Părățeilor din munții Vâlcan s-a construit o legendă despre existența unei verticale care l-ar fi plasat în topul verticalelor din peșterile din România, atribuindu-i-se un puț, ba chiar un à pic (puț cu pereți verticali sau în surplombă), de 121 m. (Pe oltenește: cârcă = spinare, părăței = pereți mai mici, clocotici = nume zonal pentru o cavitate de tip aven; Clocoticiul din Cârca Părățeilor = avenul din spinarea pereților care se văd mici de jos, din vale).

Avenul fusese descoperit și apoi explorat în 1981-82 de către echipe ale Clubului de Speologie Emil Racoviță din București, explorare încheiată cu o hartă publicată în 1983. De atunci, nimeni nu mai trecuse pe la el, ba mai mult – nu se mai știa nici pe unde este, deși în epoca internetului i se născuse micul renume. [...]

Adâncimea măsurată a avenului este de 122 m, care corectează măsurătoarea de pe harta inițială (1982), de 149 m. Diferența este explicabilă prin metoda de măsurare: topografia pe îndelete cu DistoX2 a adunat peste 50 stații pe verticală în zig-zag de 122 m, indicând o medie de lungime de viză de sub 2,5 m; mai greu de pus în comparație cu măsurătorile care foloseau o cordelină cu noduri, sau o coardă cu nod de semn. Legenda unui puț sau à pic profund nu este susținută, fapt ce lasă (încă) supremația în topurile neoficiale pentru o linie perfect verticală, nefracționată, din puțul de acces din Avenul din Stâna Tomii (M. Retezat), care are o diferență de nivel de 114 m, reconfirmată printr-o topografie realizată în 2020 de clubul Focul Viu (G. Constantinescu, Șt. Ungureanu). [...]

Speomond 20 (2019-2023), Știri Interne (Munții Vâlcan), p. 65

CLOCOTICIUL DIN CÂRCA PĂRĂȚEILOR

Descoperire și explorare: C.S.E.R., 1981

Cartografie 2021: Gabriel Constantinescu

Topografie 2021: Gabriel Constantinescu, Alexandru Pologea, Dorinel Bobîrnac, Mădălina Constantinescu, Emilian Stoica