Izbucul Galbenei

Situat la 815 m altitudine este una dintre cele mai mari resurgențe din munții Bihor (debit mediu 550 l/sec) care dreneazã apele complexului carstic Cetãțile Ponorului și al Sistemului Zãpodie.

Sistemul se dezvoltã în stiva unitarã a calcarelor Tithonice și Barremian - Apțian inferioare, aflate în continuitate de sedimentare și aparținãtoare Unitãții de Bihor (Ianovici et al. 1976). Din punct de vedere tectonic ansamblul face parte din homoclinul Padiș-Cãlineasa, cu o cãdere de la NE la SW, în cadrul cãruia formațiunile sunt așezate normal, fãrã repetiții și fãrã cute.

Explorãrile speologice efectuate în Cetãțile Ponorului (Viehmann et al.1980) și Sistemul Zãpodie (Vãlenaș, 1977) au conturat rețeaua de galerii din arealul de insurgențã. Distanțele aeriene rãmase între sifoanele terminale din cele două mari cavități si Izbucul Galbenei (890 m pentru Cetãþile Ponorului si 2050m pentru Zãpodie), respectiv posibilitatea realizãrii unei joncțiuni, ne-a îndemnat la reluarea explorãrilor subacvatice. 

Drenaje Subterane - Izbucul Galbenei

În vara anului 1986 o echipã internaționalã: „Cristal” Oradea - „Hranicky Kras” Olomouc-Cehia a reluat explorarea Izbucului Galbenei, dupã tentativa eșuatã din cauza apelor tulburi a lui G. Halasi. De data aceasta sifonul de la intrare (40/-13 m) a fost depãșit fãrã probleme, dincolo de el fiind exploratã o galerie activã cu numeroase prãbușiri instabile, sector în care existã și o confluențã importantã. Sifonul nr. 2 (21/-4 m) este ceva mai îngust, dupã care galeria se lãrgește și prezintã și 3 cascade de max. 5 m înãlțime. Ultimul sifon este cel mai lung (45/-8 m), traversarea lui permițându-ne accesul într-o salã de mari dimensiuni, cu baza ocupatã integral de oglinda unui lac adânc. Explorãrile au fost oprite în acel punct din lipsa unei posibilitãți de amarare a firului ghid.

Izbucul Galbenei - Infinit de Apa - 2007

Explorarea Izbucului Galbenei a relevat existența unei peșteri active ascendente de mari dimensiuni, cartatã pânã în prezent pe 301 m lungime și 41 (-13; +29) m denivelare. Ramura explorat este în opinia noastrã râul subteran din Sistemul Zãpodie, afluentul dintre sifoanele 1 și 2 provenind din Cetãțile Ponorului. Rezultatele obținute în urma acestor explorãri, deschid noi perspective asupra cuceririi sistemului, care se dovedește a fi aerat și în sectorul de resurgențã. Pãtrunderea în afluent nu a fost încercatã, dar este posibilã.

Sursa :

  • Speomond #6 - 2001 - "Explorãri subacvatice în Izbucul Galbenei si Izbucul Brãtcanilor" - Gyula Birtalan , Paul Damm
  • Rapport Expedition Roumanie 2007 - GeoKarst
  • Marin, T. (2008) - Expediţia internaţională de explorare speologică şi subacvatică "Infinit de apă"; Speomond Nr.13, pag.14-18

Izbucul Galbenei - Birtalan

Judeţ
Bihor
Localitate
Padiș
Rocă
Carbonatice
Altitudine
815
Dezvoltarea
301
Denivelarea totală
41
Denivelare negativă
13
Denumire Adâncime Lungime Măsurători Acces Direcția de plonjare Explorare Note
Sifonul 1 13.00 51.00 Exact Intrare Amonte Trecut Infinit de apa 2007
Sifonul 2 1.00 6.00 Exact Postsifon Amonte Trecut Infinit de apa 2007
Sifonul 3 - temporar Exact Postsifon Aval Trecut Semisifon
Sifonul 4 Observat Postsifon Amonte
Bibliografie/Resurse atașate - accesibile utilizatorilor cu medalionul "Administrare resurse private"
[Carte/Revista/Monografie/Catalog] Federatia Română de Speologie. (2001). Speomond Nr.6 . p.8-9 Explorari subacvatice in Izbucul Galbenei si Izbucul Bratcanilor - Gyula Birtalan/Cristal Oradea/GES Transilvania, Paul Damm, CS "Z" Oradea
[Carte/Revista/Monografie/Catalog] Federatia Romana de Speologie. (2008). Speomond Nr.13 . p.18 T.Marin, Expeditia internationala de explorare speologica si subacvatica "Infinit de apa", p.14-18
[Articol/ Extras] Cristian Lascu, Șerban Sârbu. (1987). De la un sifon la altul Peșteri scufundate. p.168-185 p.183,184
[Articol/ Extras] Liviu Vălenaș. (1976). Privire de ansamblu asupra carstului din Muntii Bihorului Nymphaea 1976. 21-58 2, 5
[Articol/ Extras] Gyula Birtalan, Paul Damm. (2001). Explorări subacvatice în Izbucul Galbenei şi Izbucul Brătcanilor Speomond, Nr.6. p.8-9 p.1, 2, 3
Lista utilizatorilor înregistraţi care au marcat această peșteră ca și vizitată