Peştera Gruieţului

Peştera Gruieţului

Munții Pădurea Craiului
Clasa de protecție
Clasa B

Peştera Gruietului sau P. din Valea Şteazelor este situată în versantul stîng al văii amintite, la circa 400 m aval de Izbucul Roşiei.

Pestera Gruietului a fost semnalată de P.A. CHAPPUIS şi R. JEANNEL (1951, p. 134., sub numele de Peştera din V. Fleazelor, apoi TR. ORGHIDAN şi colab. (1965) sub cel de Peştera din Valea Şteazelor sau Peştera Poniţei, pentru ca T. RUSU (1968, 1973. b, 1981) să o numească Peştera Gruieţului. Deşi a făcut obiectul mai multor investigaţii speologice, ea nu a fost încă descrisă sau prezentată în vreo lucrare de specialitate. În 1965, I. Viehmann, Gh. Racoviţă şi T. Rusu o cartează dar planul său nu a fost încă publicat. În 1986, E. Silvestru şi V. Lascu o recartează stabilindu-i următoarele dimensiuni: 414,4 m lungime, +20,35 m denivelare şi 235 m extensie.

Pestera Gruietului

Intrarea, mascată de o vegetaţie arborescentă, se găseşte la obîrşia unui pîrîu, temporar-activ, ce debuşează la suprafaţă cu circa 25 m deasupra albiei văii amintite. Golul subteran este format din două galerii: una principală, tempo-rar-activă, ce se închide cu un sifon impenetrabil, dezvoltată în lungul unei diaclaze, şi alta secundară, fosila, situată la un nivel superior, cu desfăşurare meandrată ce se termină cu o mică sală. În timp ce prima se caracferîzea: prin prezenţa cîtorva nivele de eroziune, pla şi terase aluvionare, arcade şi hornuri, cea de doua adăposteşte importante cantităţi de dep zite aluvionare, numeroase formaţiuni stalagm tice şi cîteva gururi.

Sifon Pestera GruietPestera Gruiet a fost generată de apele ce pătrund drenează P. din Hîrtopul Bonchii. În timp ce nivelul inferior este travers; de apele ce dispar în extremitatea din aval peşterii amintite, nivelul superior, format în acţiunea aceloraşi ape într-o etapă anterioar evoluează doar sub acţiunea apelor de percol; ţie prin dolinele ce se dezvoltă în albia vă dolinare ce se desfăşoară pe deasupra Peştera Gruieţului.

Sifonul final a fost scufundat fara prea mare succes in 2007 cu ocazia expeditiei "Infinit de apa" pana la adancimea de -6m, diametrul fiind de 1.2m. Sifonul este foarte argilos, la -6 devine inpenetrabil.

Prima scufundare in acest sifon a fost efectuata de membrii Speodava in 1984 in speranta jonctionarii cu Pestera din Hartopul Bonchii.

Sursa:

  • Rusu, T. (1988) - Carstul din Munţii Pădurea Craiului. Ed. Dacia, Cluj, 254 p.
  • Raport EXPÉDITION ROUMANIE 2007 "INFINIT DE APA" - Geokarst Adventure
  • Marin, T. (2008) - Expediţia internaţională de explorare speologică şi subacvatică "Infinit de apă"; Speomond Nr.13, pag.14-18
Judeţ
Bihor
Localitate
Roşia
Rocă
Carbonatice
Dispărută
Off
Altitudine
300
Dezvoltarea
415
Denivelarea totală
20
Denivelare negativă
0
Informaţii de contact

CS "Cristal" Oradea - Viorel Lascu

Cod arie protejată
2.197
Act.constitutiv
L 5/2000
Bibliografie/Resurse atașate - accesibile utilizatorilor cu medalionul "Administrare resurse private"
[Carte/Revista/Monografie/Catalog] Federatia Romana de Speologie. (2008). Speomond Nr.13 . p.16 T.Marin, Expeditia internationala de explorare speologica si subacvatica "Infinit de apa", p.14-18